Intrebari frecvente privind calitatea si siguranta alimentara 11 aprilie 2008
In baza interviului acordat de Coordonatorul in Managementul Calitatii si Sigurantei Alimentare al PDBA, Andrei Cumpanici, ziarului Flux la 17 martie 2008, gasiti mai jos raspunsuri la intrebarile frecvente privind calitatea, siguranta alimentara, activitatea PDBA in domeniu si sistemele de management al calitatii GLOBALGAP, ISO si HACCP.
- Ce este calitatea? - Noţiunea de “calitate” face parte din limbajul cotidian, având desigur o percepţie diferită de la o persoană la alta, bazată pe experienţe şi date individuale diferite, de aici rezultă o serie de diferenţieri, neclarităţi sau chiar confuzii.
Conform standardului ISO 9000, “Calitate este ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs care îi conferă acestuia aptitudinea de a satisface cerinţe exprimate sau implicite”.
Calitatea serviciilor, produselor, managementului, care, în fapt, influenţează calitatea celorlalte produse şi procese ale întreprinderii, reprezintă un factor decisiv în importanţa activităţii oricărei organizaţii prezente pe piaţă, a cărei dinamică este în continuă dezvoltare, în condiţiile economiei de piaţă actuale. Această calitate contribuie, direct sau indirect, la mărirea cifrei de afaceri, la păstrarea poziţiei de piaţă, ocuparea a noi nişe de piaţă, îmbunătăţirea imaginii organizaţiei, creşterea încrederii clienţilor şi furnizorilor în serviciile şi produsele oferite de organizaţie etc. “ISO” este un acronim din limba engleză a “International Organization for Standardization” (Organizaţia Internaţională pentru Standardizare).
- Ce este un Sistem de Management al Calităţii (SMC)?
- Sistemul de management al calităţii este un sistem de management orientat către respectarea de o organizaţie a tuturor cerinţelor serviciului / produsului furnizat clientului. Practic sistemul de management al calităţii este un mod de conducere a organizaţiei orientat către client sau, mai bine zis, orientat spre respectarea, de către produsul/serviciul furnizat, a tuturor cerinţelor clientului.
- Ce este ISO 9001:2000?
- Este un standard internaţional ce conţine criterii pentru documentarea, implementarea şi certificarea unui Sistem de Management al Calităţii. Este practic singurul document de referinţă ce stă la baza unei certificări ISO 9001:2000.
- Care sunt tipurile de organizaţii care pot implementa un SMC?
- Orice tip de organizaţie, indiferent de mărime, natura produsului/serviciului furnizat, de forma de proprietate şi modul de organizare (S.A., SRL, ONG etc.).
- Ce trebuie să întreprindă o organizaţie pentru a fi certificată ISO 9001?
- O organizaţie care doreşte să obţină o recunoaştere a conformităţii Sistemului de Management al Calităţii, documentat şi implementat cu cerinţele standardului ISO 9001:2000, trebuie:
- să documenteze un sistem de management al calităţii;
- să implementeze un sistem de management al calităţii;
- să solicite unui organism de Certificare a SMC evaluarea sistemului de management al calităţii în vederea certificării conform cerinţelor ISO 9001:2000.
Un sistem de management al calităţii trebuie documentat astfel încât să fie înţeles şi accesibil personalului de la toate nivelurile organizaţiei. Documentaţia sistemului de management al calităţii trebuie să fie completă, să cuprindă toate activităţile legate de calitate ale organizaţiei şi, în acelaşi timp, să nu fie atât de restrictiv încât să împiedice manifestarea creativităţii şi a spiritului de responsabilitate la nivelul fiecărei persoane. Gradul de detaliere al procedurilor sau instrucţiunilor de lucru depinde de decizia organizaţiei şi a utilizatorilor, de nivelul de control necesar pentru a obţine rezultatele aşteptate, de experienţa şi nivelul de instruire a utilizatorilor.
- Ce este certificarea ISO 9001:2000?
- În înţelesul strict al termenului, certificarea reprezintă recunoaşterea unei terţe părţi a faptului că organizaţia a implementat un Sistem de Management al Calităţii în conformitate cu cerinţele ISO 9001:2000. Însă prin certificarea ISO 9001:2000 organizaţia comunică tuturor părţilor interesate că principalul obiectiv al organizaţiei îl reprezintă calitatea (calitate definită ca respectarea de către produsul/ serviciul furnizat a tuturor cerinţelor clientului); toate aspectele organizaţiei (performanţele proceselor, competenţa personalului, produsele, serviciile) se îmbunătăţesc în mod continuu.
Deşi la prima vedere procesul de certificare este simplu, acesta necesită resurse (umane, financiare, timp), restructurări ale organizaţiei (numai atunci când acest lucru este necesar) şi, foarte important, procesul este unul continuu. Pentru că, deşi se consideră că obţinerea certificării reprezintă un obstacol dificil, este mult mai dificilă păstrarea acestei certificări, pentru că sistemul de management al calităţii trebuie menţinut şi îmbunătăţit în mod continuu.
- Ce valabilitate are un astfel de certificat?
- Pentru organizaţiile ale căror Sistem de Management al Calităţii (ISO 9001) a fost certificat, se acordă un certificat valabil pe o perioadă de 3 ani.
- Care sunt avantajele sistemului de management al calităţii?
- Organizaţia beneficiază de următoarele avantaje: reducerea defectelor şi reclamaţiilor, clienţii satisfăcuţi şi devotaţi; creşterea productivităţii cauzată de utilizarea mult mai eficientă a resurselor (echipamente, materii prime şi materiale, personal etc., reducerea costului); responsabilităţi clare şi o înţelegere mai bună a businessului de către angajaţi, de unde rezultă şi un mai bun mediu psihologic; îmbunătăţirea imaginii companiei şi creşterea nivelului de încredere pe piaţa locală, cât şi internaţională.
- Care sunt aşteptările unei organizaţii după investiţia pentru implementarea şi certificarea unui SMC?
- Unul dintre principiile standardului impune o mai mare implicare a managementului organizaţiei în aspectele legate de calitate. Aceasta înseamnă stabilirea unei politici proprii în domeniul calităţii precum şi obiectivele ce trebuie atinse. Datele obţinute din sistemul de management al calităţii sunt utilizate pentru o analiză de management făcută în scopul îndeplinirii obiectivelor. Se definesc noi obiective ce trebuie atinse şi se obţine îmbunătăţirea continuă a proceselor şi produselor.
- Ce este GLOBALGAP (EUREPGAP) şi cât este de util acesta pentru producătorii agricoli din Republica Moldova?
- EUREPGAP a început în 1997 ca o iniţiativă a vânzătorilor cu amănuntul care erau membri ai Asociaţiei Marilor Vânzători Europeni cu Amănuntul (EUREP). Reţelele de vânzare cu amănuntul din Marea Britanie, împreună cu supermarketele din Europa, au fost iniţiatorii acestui standard. Astfel, ei au reacţionat la îngrijorările din ce în ce mai mari ale consumatorilor privind siguranţa alimentului, sănătatea şi bunăstarea lucrătorilor şi protecţia mediului ambiant şi au decis să-şi armonizeze standardele lor, uneori foarte diferite.
Standardul EUREPGAP descrie cadrul Codului de Bună Practică în Agricultură (GAP) pentru gospodăriile agricole şi defineşte elementele esenţiale ale dezvoltării bunei practici de producere a produselor horticole (de exemplu, fructe şi legume) pe plan global, acceptabile pentru cele mai importante grupuri de vânzători cu amănuntul din lume.
Pentru a alinia numele EUREPGAP cu noua poziţie de cel mai important standard internaţional, Consiliul a decis, în septembrie 2007, să schimbe numele EUREPGAP în GLOBALGAP. Standardele GLOBALGAP pot fi consultate gratis pe pagina web. www.globalgap.org.
Pentru producătorii moldoveni, implementarea cerinţelor GLOBALGAP este foarte importantă şi utilă pentru alinierea la cerinţele europene privind producerea produselor alimentare sigure pentru consum. Respectând acest document normativ, vânzătorii cu amănuntul şi furnizorii lor pot fi siguri că aceste companii corespund cerinţelor legislaţiei europene exigente privind siguranţa alimentului, sănătatea şi bunăstarea lucrătorilor şi protecţia mediului ambiant.
În cei zece ani care au urmat, un număr din ce în ce mai mare de producători şi vânzători cu amănuntul din întreaga lume s-au alăturat ideii, dat fiind că ea se conforma tendinţelor comerţului globalizat: astfel, la sfârşitul anului 2006 existau 57 de mii de producători agricoli certificaţi EUREPGAP din 80 ţări ale lumii. Astăzi, nici o reţea de mari vânzători cu amănuntul din UE nu acceptă procurarea de fructe şi legume de la producători ce nu deţin certificatul EUREPGAP.
- Ce a fost întreprins în Republica Moldova pentru implementarea cerinţelor GLOBALGAP?
- În Republica Moldova, activităţile de implementare a standardului GLOBALGAP a fost iniţiată de către Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA), implementat de compania americană CNFA Inc. Proiectul dat a fost lansat în iunie 2004, cu finanţarea Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) pentru îmbunătăţirea competitivităţii pe plan internaţional a sectorului moldovenesc agricol de valoare înaltă pentru a mări potenţialul comercial pe pieţele externe. Standardele GLOBALGAP au fost traduse de către specialiştii PDBA în limba română, au fost organizate numeroase conferinţe şi instruiri pentru a disemina importanţa standardului şi a explica metodologia de implementare. La finele anului 2005, a fost elaborat Ghidul de Implementare EUREPGAP, care este plasat pe pagina web http://export.acsa.md. Acest Ghid enumără punctele de conformitate necesare pentru standardul EUREPGAP şi conţine recomandări (forme pentru înregistrări, planuri etc.) pentru implementarea fiecărui Punct de Control.
- Ce trebuie să facă un producător de fructe şi legume pentru a fi certificat GLOBALGAP?
- Pentru a putea fi certificat GLOBALGAP, producătorii trebuie să implementeze cerinţele standardului şi să menţină înregistrări la momentul respectiv pentru fiecare activitate timp de cel puţin trei luni înainte de înregistrare la un organism de certificare acreditat, urmat de audituri şi inspecţii relevante, inclusiv inspectarea procesului de recoltare. Pentru certificare, producătorii trebuie să respecte 100% din criteriile „Cerinţă majoră”, şi nu mai puţin de 95% din criteriile „Cerinţă minoră”. „Recomandări” sunt cerinţe recomandate pentru moment, dar producătorii sunt încurajaţi să le respecte ca parte a procesului de management al gospodăriei.
- În Republica Moldova există producători de fructe sau legume certificaţi GLOBALGAP?
- Această sarcină este destul de dificilă, deoarece necesită investiţii, o cultură de afaceri de nivel înalt şi o schimbare de mentalitate. Codru-ST SRL a demonstrat că această misiune nu este imposibilă pentru un producător şi exportator local, devenind prima companie moldovenească care a primit certificatul EUREPGAP în noiembrie 2006, fiind urmată în noiembrie 2007 de Agro-Product SRL.
Interviul original, realizat de Alexei LUNGU il puteti citi pe pagina ziarului Flux.
| 
